CECRL – Cadrul european de referință pentru limbi straine și nivelurile de competență lingvistică sunt concepte relativ cunoscute, cel puțin la nivel teoretic. Conform principalelor site-uri de joburi, peste o treime din ofertele angajatorilor solicită cunoașterea a cel puțin o limbă străină. Auditul lingvistic este adesea o parte integrantă a procesului de recrutare sau a dezvoltării programelor de training pentru angajații companiilor multinaționale.

La nivel practic, utilizarea eficientă a cadrului european de referință pentru limbi straine ca instrument precis de evaluare este încă limitată. Despre istoria, obiectivele și avantajele acestui sistem vom discuta succint în această postare, pentru a putea aborda în detaliu importanța vitală și recomandările de utilizare a cadrului european de referință pentru limbi straine pentru rezultate optime, atât în procesul de învățare, cât și în cele de evaluare.

Ce este Cadrul European Comun de Referință și unde este utilizat?

Cadrul european comun de referință pentru limbi straine este un sistem internațional de evaluare a abilităților lingvistice. Documentul a fost publicat în 2001 de către Consiliul Europei, după mai bine de un deceniu de cercetare, la care au participat aproximativ 200 de experți. Trebuie subliniat că documentul nu are un rol normativ, ci este o inițiativă care s-a născut dintr-o nevoie stringentă de a moderniza procesul de predare, respectiv învățare de limbil straine, și a standardiza evaluarea nivelului de cunoștințe, în contextul mobilității și al liberului schimb în interiorul granițelor Uniunii Europene. A reușit să depășească, însă, granițele Europei, fiind adoptat mai ales de către țările asiatice și unele țări latino-americane. Datorită răspândirii limbii engleze, cel mai adesea este utilizată abrevierea CEFR (Common European Framework of Refrances for Languages) cu variațiile CEF sau CEFRL. Există însă abrevieri specifice pentru fiecare limbă europeană (spre exemplu GeR în germană, CECRL în franceză, QCER în italiană sau MCER în spaniolă). În română coexistă CECRL cu abrevierea CEFR.

În România, vorbitorii de limbi straine fac prima oară cunoștință cu acest concept cel mai adesea la redactarea CV-ului. Formatul Europass, precum și principalele site-uri de joburi, solicită o încadrare a cunoștințelor de limbi straine conform CECRL.

Nefiind familiarizați cu nivelele de competență lingvistică, datele introduse sunt foarte adesea neconforme cu realitatea, candidații având des tendința să se supraevalueze pentru a face o impresie mai bună angajatorului. Deși CV-ul Europass este însoțit de o fișă de autoevaluare, chiar și cu ajutorul acestora, intervin dificultăți în completarea corectă. Aici apare auditul lingvistic care, dacă respectă standardele CECRL, oferă transparență și rezultate concludente. Despre desfășurarea Auditului Lingvistic am detaliat aici:
Criteriile auditului lingvistic pentru o testare concludentă

Dacă pornești de la nivelul tău real, poți avea un parcurs rapid.

Discrepanțele mari dintre datele oferite în CV și rezultatele Auditului Lingvistic, nu trebuie neapărat reproșate candidatului, ci sunt cauzate de răspândirea limitată și înțelegerea superficială a CECRL în predarea și evaluarea competențelor de limbi straine, atât în sistemul de învățământ, cât și, mai tarziu, în programele de formare continuă.

Învățarea unei limbi straine nu este un proces liniar. În general, timpul necesar pentru depășirea unui nivel superior de competență crește progresiv față de timpul necesar depășirii primelor nivele, urmând curba unei creșteri organice. Cele mai rapide progrese le regăsim la parcurgerea nivelelor A1-B1, urmate de o fază de acumulare mai lentă, date fiind complexitatea sporită și volumul tot mai mare de vocabular. Vestea bună este că depășirea nivelului B1 („primul popas”) asigură oricând un punct de relansare în studiul unei limbi straine și este o redută definitiv cucerită.

CECRL facilitează relația de parteneriat între elev/student/cursant și profesor/trainer, precum și setarea unor obiective realiste.

Dincolo de avantajul extraordinar oferit profesorilor și trainerilor de a beneficia de o multitudine de materiale conforme și de a personaliza cursul în funcție de un anumit nivel CECRL, acest sistem oferă celor care învață o limbă străină posibilitatea de a avea o imagine clară și măsurabilă a progresului lor, precum și a parcursului viitor.

Există însă condiții, și anume, atât sinceritatea și acceptarea faptului că, poate după mulți ani de învățare la școală sau în alt cadru al unei limbi straine, competențele tale pot să nu depășească nivelul A, cât și răbdarea. Învățarea unei limbi straine este un proces de durată, dar vestea bună este că, dacă pornești de la nivelul tău real, poți avea un parcurs rapid, deținând controlul asupra progresului tău. Având puncte de referință măsurabile, este mult mai ușor să te menții motivat, să determini ritmul evoluției tale, dar și să ai o viziune de ansamblu clară a procesului de învățare.

Autoevaluarea fără instrumente precise de măsurare a progresului este motivul principal pentru care mulți dintre noi nu au reușit să învețe o limbă străină.

Mulțumită CECRL, putem evita exprimări vagi, precum “Am un nivel mediu”, “Înțeleg foarte bine, dar nu pot să vorbesc”, “Gramatica este problema mea”. Autoevaluarea fără instrumente precise de măsurare a progresului este motivul principal pentru care mulți dintre noi nu au reușit să învețe limbi straine, în ciuda unei perioade lungi de contact cu limbile respective. Nu, nu este vorba de talent sau de minuni, oricine care doreste să urce pe scara CECRL o poate face. Trebuie doar să nu sară peste etape și să urmărească dezvoltarea concomitentă a tuturor abilităților: înțelegerea textului scris, înțelegerea mesajului oral, exprimarea scrisă și exprimarea orală, toate acestea în cadrul aceluiași nivel. Pentru că suntem diferiți, este posibil ca unele abilități să ni se pară mai ușor de dezvoltat decât altele, dar aici intervine avantajul de a avea control – încearcă sa te concentrezi asupra abilității care ți se pare mai dificila, înainte să treci la nivelul următor.

Indicatori de performanță

Un alt avantaj extraordinar al acestui sistem este că ne ofera indicatori de perfomanță directori, adică poți estima de la bun început de câte ore ai nevoie pentru a atinge un anumit nivel.
Vom începe prin demontarea unei prejudecăți, destul de răspândită în Europa și omniprezentă în Romania, și anume, că fiecare nivel al CECRL are nevoie de un număr egal de ore pentru a fi parcurs. Deși inițial începutul pare foarte dificil, în realitate modulele A1 și A2 sunt relativ ușor de parcurs, având apoi nevoie la nivelul B1 de dublul numărului de ore al nivelelor anterioare cumulate pentru a-l promova cu succes.

De asemenea, este esențial să ținem cont întotdeauna de anumiți factori, precum:

• Particularitățile limbii și contactul cu aceasta în afara orelor de curs

• Cât de diferita este limba maternă față de limba țintă

• Frecvența orelor de curs

• Care este experiența legată de învățarea unei limbi straine (este demonstrat că, cine are un nivel minim B1 intr-o altă limbă străină decât limba țintă va învăța mai ușor).

• Și, nu în ultimul rând, motivația individuală

Ce se întâmplă dacă nu ținem cont de CECRL?

O ignorare a CECRL sau o evaluare greșită poate, din păcate, să aibă consecințe mai grave decât ar părea la prima vedere, cu efecte ireversibile pe termen lung. În primul rând, o programă sau un curs care nu ține cont de CECRL, precum și formarea unor grupe eterogene, evaluate superficial, sunt evidențe clare de malpraxis în anul 2018. Am mai putea adăuga că cele mai vehemente critici aduse CECRL vin din Marea Britanie, dar și în acest caz, ele nu vizează neapărat CECRL, ci slaba implementare a acestuia. Foarte adesea, profesorii bifează subiectele principale de structură a limbii și vocabular, fără a ține cont de faptul că acestea nu trebuie doar înțelese sau memorate, ci integrate în procesul de dezvoltare a principalelor abilități.

O ignorare a CECRL sau o evaluare greșită poate, din păcate, să aibă consecințe ireversibile pe termen lung.

Consecințele sunt în functie de greșeala în modul de abordare a dezvoltării programelor de training:

1. Supraveluarea – (auto)încadrarea la un nivel superior.
   Chiar dacă ne închipuim că putem face față, că este important atât pentru moralul nostru, cat și pentru impresia pe care o facem celorlalți, să luăm parte la un curs cu un nivel superior celui real, că este suficient să ne concentrăm mai mult și să lucrăm mai mult individual, este o decizie greșită. Nu vom conștientiza acest aspect imediat, poate vom reuși să facem față și chiar să promovăm evaluarile, dar adevăratele provocări vor apărea abia la nivelul următor, când va exista un deficit clar, imposibil de depașit, între cunoștințele noastre și materialele nivelului respectiv, iar dacă facem parte dintr-o grupă, între noi și restul participanților.
   Urmarea? Vom fi prinși într-o situație delicată, fără prea multe soluții. Întoarcerea și reluarea modulului anterior nu va putea umple golurile de dinainte, nu vom putea rezolva probleme de structură și vocabular pe care le-am avut de la bun început. Apoi intervine și demotivarea, care este o lovitură cel mai adesea fatală pentru continuarea învățării unei limbi straine.
2. Subevaluarea -(auto)încadrarea la un nivel inferior.
   Această greșeala este mai rară, dar are consecințe similare primei. În cazul în care materialul nu aduce suficientă noutate pentru a oberva un progres vizibil, șansele de a abandona sunt destul de mari. Stagnarea și monotonia sunt adesea fatale motivației. Dacă facem parte dintr-o grupă în care nivelul este mult mai slab decât al nostru, acest lucru poate afecta progresul celorlalți participanti, care se pot simți intimidați.

De aceea, pentru a beneficia de toate avantajele unui curs, este esențial să înțelegi CECRL și să te ghidezi după el. În postările viitoare vom explica punctual ce reprezintă fiecare nivel și subnivel în parte. De asemenea, dacă aveți întrebări legate de acest subiect, nu ezitați să ne scrieți.

… Continuă să citești