der - die - das
der, die, das sunt trei cuvinte companion care însoțesc substantivele limbii germane, ne călăuzesc de-a lungul învățării acestei limbi și au un potențial uriaș de a ne frustra. Ce sunt ele așadar?
În esență, ele sunt echivalentul articolului hotărât pe care îl cunoaștem din limba engleză – the. (Este un fapt constant că ceea ce în engleză se scrie cu 'th', în limba germană se scrie și pronunță 'd' ).
Spre deosebire de limba engleză, articolul hotărât al limbii germane are trei valori în funcție de genul substantivului – masculin, feminin și neutru. Acestea sunt indicate prin ultimul sunet -r (masculin), -e (feminin) și -s (neutru).
| the 👨 | der | |||
| the 👩 | die | |||
| the 🎁 | das |
Pentru a înțelege genul gramatical va trebui să înlăturăm mai întâi o concepție greșită cu privire la gen, indusă tocmai de numele atribuite acestor genuri – masculin, feminin și neutru – ca și când cuvintele ar avea caracteristici intrinsec bărbătești, femeiești sau unisex. Nimic mai departe de adevăr în această idee!
O scenă cu actori în roluri și decor
Fiecare rostire pe care o facem înscenează simplificat o lume în miniatură. Pe această scenă există un actor-marionetă (subiectul) care manipulează obiecte (complemente directe) într-un decor (complemente circumstanțiale). Verbul predicativ, fără de care scena ar fi lipsită de viață, manipulează marioneta și regizează întreaga scenă. Verbul poate popula scena cu actori și obiecte din propria natură, rânduindu-i pe unii să ducă la îndeplinire acțiunea iar pe celelalte să suporte acțiunile. Verbul a juca, de pildă, dă pe de o parte jucătorul care joacă, iar pe de altă parte jocul, pe care jucătorul să-l joace. Verbul creează în primă instanță doar aceste două categorii, descrise concludent de întrebările pe care li le putem adresa: Cine? (actorul) și Ce? (obiectul)
| Cine ? | → | Ce ? |
| un jucător | → | un joc |
| doi jucători | două jocuri | |
| masculin | → | neutru |
Verbul predestinează prin gen jucătorul să joace iar jocul să fie jucat. Astfel, când două astfel de substantive sunt aduse laolaltă, există un potențial de acțiune numai și numai dinspre Cine ? asupra lui Ce ?
Lumea văzută în Wer ? și Was ?
Cine ? este în limba germană Wer ? iar Ce ? este Was ? Să remarcăm faptul că aceste întrebări poartă la rândul lor semnele genurilor – Wer ? poartă semnul genului masculin -r și Was ? semnul genului neutru -s. La fel ca și în limba română, Wer ? acționează iar Was ? este ținta acestor acțiuni.
| Wer ? | → | Was ? |
| der Spieler | → | das Spiel |
| masculin | → | neutru |
Astfel, atunci când în limba germană întâlnim într-o propoziție un substantiv însoțit de articolul hotărât der și altul însoțit de articolul das, vom ști că acțiunea este înfăptuită de cel cu der (de gen masculin) iar cel cu das (de gen neutru) va fi ținta acestei acțiuni.
Am înțeles așadar că substantivele de gen masculin au atributele unei persoane (actor) iar cele de gen neutru atributele unor obiecte inerte, asupra cărora se acționează. Cum rămâne însă cu genul feminin ? Care este semnificația lui? Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să explorăm a doua mare împărțire a lumii - singular versus plural.
La plural, diferențele de gen dispar
Spre deosebire de limba română, unde genurile își păstrează caracterul distinct la plural, ba chiar pluralul este un criteriu pentru împărțirea pe genuri a substantivelor - știm că joc este de gen neutru pentru că formăm pluralul zicând două jocuri - în limba germană, indiferent de genul substantivului, masculin, feminin sau neutru, există un articol hotărât unic - die - iar substantivele formează pluralul prin adăugarea unuia dintre patru sufixe posibile.
-e "standard"
Pluralul cu sufixul -e este pluralul standard. Se aplică celor mai multe substantive derivate din rădăcini verbale fără sufixe. Cel mai frecvent, acest tip de substantive este de gen masculin, dar sufixul -e este universal aplicabil și coincide cu semnul de plural -e al articolului hotărât de plural - di·e.
| die | (der)Bäum | e |
| die | (der)Söhn | e |
| die | (der)Stern | e |
| die | (der)Hund | e |
| die | (der)Wind | e |
| die | (die)Städt | e |
| die | (die)Mäus | e |
| die | (die)Wänd | e |
| die | (das)Telefon | e |
| die | (das)Formular | e |
-(e)n "feminin"
Sufixul -n sau -en se utilizează ca un supra-plural atunci când substantivul se termină în -e sau la formarea pluralului în dativ. Este caracteristic celor mai multe substantive de gen feminin. Făcând o listă de substantive feminine cu terminația -e, ele sunt imposibil de distins de pluralele formate cu sufixul -e.
| die | (die)Blume | n |
| die | (die)Straße | n |
| die | (die)Tasche | n |
| die | (die)Bluse | n |
| die | (die)Brille | n |
Nu toate substantivele de gen feminin sunt de această formă:
| die | (die)Frau | en |
| die | (die)Uhr | en |
| die | (die)Rechnung | en |
-er "neutru"
Corespondent al sufixului de plural -uri din limba română specific substantivelor de gen neutru (vezi jocuri), sufixul -er formează pluralul unei clase restrânse de substantive al limbii germane, cele mai multe de gen neutru, cu o singură silabă. La aceste două condiții se adaugă și alte criterii de ordin fonetic.
| die | (das)Kind | er |
| die | (das)Häus | er |
| die | (das)Büch | er |
| die | (das)Länd | er |
| die | (das)Lämm | er |
Excepțiile de la criteriul de gen sunt câteva notabile:
| die | (der)Männ | er |
| die | (der)Wäld | er |
| die | (der)Sträuch | er |
-s "străin"
Sufixul -s se aplică mai multor substantive pătrunse în limba germană din alte limbi, având o morfologie nespecifică limbii germane, abrevierilor și substantivelor care se termină cu una din vocalele a, i, o, u.
| die | (der)Opa | s |
| die | (die)Oma | s |
| die | (die)Kiwi | s |
| die | (die)Foto | s |
| die | (der)Guru | s |
| die | (das)Restaurant | s |
| die | (die)E-Mail | s |
| die | (der)Balkon | s |
| die | (die)CD | s |
| die | (die)DVD | s |
* (fără sufix)
Formează plural fără sufix substantivele masculine sau neutre și majoritatea* substantivelor de gen feminin care se termină cu unul din sufixele:
| -er | -el | -en |
Diferența față de forma de singular o face singur articolul de plural die și în majoritatea cazurilor vocalele umlaut ä, ö,ü.
| die | Brüder | * |
| die | Schlüssel | * |
| die | Gärten | * |
| die | Mütter | * |
| die | Fenster | * |
Atunci când, în cazul substantivelor de gen feminin, nu există posibilitatea diferențierii prin vocale umlaut față de forma de singular, se recurge la sufixul specific substantivelor de gen feminin -n.
| die | Schwester | |
| ↓ | ||
| die | Schwester | n |
E pluribus unum - pluralul ca singular
Misterul genului feminin și faptul că nu există o întrebare asociată acestui gen, așa cum se întâmplă pentru genul masculin (der - Wer ?) și neutru (das - Was ?) se explică prin originea acestui gen în plural - genul feminin se suprapune morfologic cu plulralul, având în limba germană articole și pronume comune. Practic, genul feminin este o abstracțiune a pluralului prin care mulțimi de același fel sunt luate ca un întreg singular. Exemple intuitive din limba română ar fi:
| lucru compus din doi/două | o pereche | |
| mulți pomi fructiferi | o livadă | |
| magazin de flori | o florărie |
Cele mai multe noțiuni care implică un număr nenumărabil de părți constituente tind să fie de gen feminin, în timp ce noțiunile de gen masculin sau neutru sunt puternic singulare, distincte, concrete și finite.
